Sindicatul contestă reforma salarizării. 6.000 de instituții nu au raportat salariile

Sindicatul din Guvern contestă reforma salarizării: peste 6.000 de instituții nu au raportat datele privind salariile

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) cere publicarea calculelor și simulărilor care au stat la baza reformei salarizării, după ce a aflat că 6.030 dintre instituțiile vizate nu au transmis date privind salariile pentru anul 2025. Organizația solicită explicații inclusiv despre informațiile folosite în discuțiile cu Comisia Europeană și cere o verificare independentă a modului în care a fost construită reforma.

Potrivit unui răspuns transmis de Ministerul Muncii, dintre cele 13.465 de instituții vizate de raportare, doar 7.435 au furnizat informațiile salariale pentru anul 2025. Astfel, datele a 6.030 de instituții lipsesc. Procentul instituțiilor care au raportat ajunge la aproximativ 55%, însă această pondere se referă la numărul instituțiilor, nu la numărul angajaților ale căror salarii sunt cuprinse în baza de date. Ministerul Muncii a indicat și posibilitatea existenței unor informații eronate în datele colectate.

Situația apare în contextul în care noua lege a salarizării a fost deja transmisă la Bruxelles, iar modificările propuse ar putea avea efecte directe asupra veniturilor unui număr mare de angajați din sectorul public.

SAALG cere publicarea calculelor folosite pentru reformă

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului solicită explicații privind metodologia prin care au fost calculate efectele reformei și identificate inechitățile salariale. „O asemenea situație cere o explicație pe măsura pretențiilor cu care reforma a fost prezentată public”, transmite sindicatul.

Organizația vrea să afle cum au fost evaluate modificările privind coeficienții, sporurile și celelalte componente ale salarizării, în condițiile în care o parte importantă dintre instituții nu au transmis informațiile solicitate. Sindicatul cere să se precizeze și dacă datele lipsă au fost completate din alte surse, care au fost acestea și cine a validat rezultatele folosite ulterior în procesul decizional.

„Guvernanții au cerut încredere, răbdare și acceptarea unor decizii cu efecte asupra vieții oamenilor. Acum trebuie să arate câtă rigoare au pus în propria muncă”, se arată în comunicatul SAALG.

Ce date au fost trimise Comisiei Europene

O altă serie de întrebări vizează informațiile folosite în discuțiile cu oficialii europeni. SAALG solicită Guvernului să precizeze ce simulări și estimări privind reforma salarizării au fost transmise Comisiei Europene, cine le-a validat și dacă Bruxelles-ul a fost informat despre gradul de completare a bazei de date și eventualele riscuri de eroare.

„Dacă Guvernul a dispus de o bază alternativă, completă și verificată, trebuie să o identifice și să publice metodologia”, susține sindicatul.

Organizația solicită publicarea documentelor de fundamentare, a simulărilor folosite pentru proiect, a surselor datelor și a gradului de acoperire pentru diferitele familii ocupaționale. Sindicaliștii vor să fie făcute publice și documentele transmise Comisiei Europene, precum și observațiile primite din partea acesteia, cu respectarea informațiilor care au caracter confidențial.

„Domnilor guvernanți, publicați calculele!”

SAALG cere și o verificare independentă a modului în care reforma salarizării a fost fundamentată, iar rezultatele acesteia să fie prezentate partenerilor sociali înainte de adoptarea noilor reguli. Sindicatul solicită totodată stabilirea eventualelor responsabilități pentru necolectarea datelor, pentru posibilele erori și pentru folosirea unor estimări pe care le consideră insuficient fundamentate.

Președintele SAALG, Noni-Emil Iordache, spune că angajații din sistemul public trebuie să poată verifica informațiile pe baza cărora sunt luate decizii care le pot modifica veniturile.

„Peste un milion de lucrători au dreptul să știe cât din reforma anunțată a fost calcul și cât a fost improvizație, au dreptul la o salarizare echitabilă, la predictibilitate și la un dialog în care documentele pot fi examinate înainte ca deciziile să fie prezentate drept inevitabile. Domnilor guvernanți, publicați calculele! La capitolul declarații ați raportat suficient”, a transmis Noni-Emil Iordache.