Vicepremierul Oana Gheorghiu, reclamată de CSM pentru „incitare la ură, violență sau discriminare”
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis să sesizeze organele competente pentru a investiga declarațiile controversate făcute de vicepremierul Oana Gheorghiu referitoare la sistemul de pensii al magistraților. Aceste afirmații au fost considerate de CSM ca fiind o incitare la violență, ură sau discriminare, ceea ce a dus la o reacție fermă din partea instituției.
Într-un comunicat oficial, CSM subliniază că declarațiile vicepremierului nu pot fi interpretate ca simple opinii personale, având în vedere poziția sa în cadrul guvernului. CSM a condamnat ferm afirmațiile făcute de Gheorghiu, care au fost percepute ca o încălcare a independenței justiției și a statutului magistraților, fiind formulate într-un mod iresponsabil și populist.
CSM a evidențiat că afirmațiile vicepremierului, caracterizate de un ton emoțional, comparau fondurile alocate pentru minori afectați de patologii grave cu garanțiile financiare de independență ale justiției. Această comparație a fost considerată inacceptabilă, având în vedere că astfel de declarații pot alimenta un discurs periculos, menit să antagonizeze societatea față de corpul profesional al magistraților.
În comunicatul său, CSM a subliniat că atacurile la adresa unei puteri constituționale nu sunt doar inacceptabile, ci și dăunătoare pentru coeziunea socială. Opoziția artificială între magistrați și „copilul flămând căruia i se ia de la gură” a fost descrisă ca o manipulare, menită să deturneze nemulțumirile publice spre justiție, plasând nereal și artificial asigurarea resurselor financiare în relație directă cu independența financiară a magistraților.
CSM a reafirmat că independența justiției, inclusiv garanția financiară, nu reprezintă un privilegiu pentru magistrați, ci o garanție constituțională esențială pentru protecția drepturilor fiecărui cetățean. Într-un stat de drept, puterea executivă are obligația de a consolida justiția, nu de a o discredita, și de a colabora loial cu puterea judecătorească pentru bunul mers al societății democratice.
În urma acestor declarații, CSM a decis să sesizeze organele abilitate pentru a efectua cercetări în legătură cu posibila săvârșire a infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare, conform prevederilor articolului 369 din Codul Penal. Consiliul a solicitat reprezentanților puterii executive să mențină un discurs public echilibrat și decent, evitând judecățile iresponsabile care pot submina nu doar independența justiției, ci și respectul datorat acesteia într-un stat de drept.
Declarațiile Oanei Gheorghiu despre pensiile magistraților
Vicepremierul Oana Gheorghiu a stârnit controverse și prin declarațiile sale referitoare la pensiile speciale ale magistraților, pe care le-a comparat cu un sistem de tip „Caritas”. Într-un interviu acordat la Digi 24, Gheorghiu a afirmat că România nu își mai permite să aibă pensionari speciali, subliniind că aceste pensii reprezintă o povară financiară pentru stat.
Gheorghiu a declarat: „Este foarte greu să renunți la un lucru care ți s-a dat. Dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru. Ei au fost prinși într-un Caritas, care nu putea să dureze la nesfârșit.” Aceasta a adăugat că banii alocați pensiilor speciale ar putea fi redirecționați către nevoile urgente ale societății, cum ar fi sprijinul pentru copiii care se culcă flămânzi.
Aceste afirmații au fost criticate de judecătorul CSM Alin Ene, care a descris comentariile vicepremierului ca fiind o „incitare la ură de clasă în formă pură”, subliniind că astfel de declarații sunt nedemne de funcția pe care o ocupă Gheorghiu. Critica sa a evidențiat gravitatea impactului pe care astfel de declarații îl pot avea asupra percepției publice asupra justiției și a magistraților.
În concluzie, scandalul generat de declarațiile Oanei Gheorghiu reflectă tensiunile existente între puterea executivă și sistemul judiciar, evidențiind nevoia de respect și colaborare între aceste instituții fundamentale ale statului. CSM a reiterat importanța menținerii unui discurs public responsabil, care să nu incite la ură sau discriminare, ci să promoveze o societate bazată pe respect și înțelegere reciprocă.