„`html
Bolojan, altă promisiune nerespectată: Finanțarea ucrainenilor continuă
Într-o discuție tot mai aprinsă, revenirea unei declarații anterioare a premierului Ilie Bolojan devine un subiect de controversă, având în vedere că angajamentele asumate nu au fost îndeplinite. Șeful Guvernului a afirmat în urmă cu un an că, începând din 1 ianuarie, cetățenii ucraineni aflați pe teritoriul României nu vor mai beneficia de aceleași facilități de care au avut parte până atunci, mai ales în sfera sănătății. Totuși, aplicarea acestor măsuri s-a dovedit a fi mai mult o promisiune neîmplinită, realitatea de început de an arătând că statutul acestora a rămas neschimbat.
Declarația premierului privind sistemul de sănătate
Ilie Bolojan a discutat despre acest subiect în luna septembrie a anului precedent, enunțând clar situația cetățenilor ucraineni și accesul lor la serviciile de sănătate din România. „Consider că de la 1 ianuarie, cetățenii ucraineni care mai sunt în România nu ar trebui să mai beneficieze de asigurări de sănătate. Cei care trebuiau să se adapteze în România și care sunt în țara noastră ar fi trebuit deja integrați,” a declarat Bolojan la acel moment.
Costuri suportate din bugetul României
Informațiile disponibile publicului arată că România a investit peste 30 de milioane de euro, echivalentul a peste 150 de milioane de lei, pentru a oferi servicii medicale cetățenilor ucraineni. Aceste servicii au fost acordate fără plata contribuțiilor obișnuite, pe fondul măsurilor introduse după izbucnirea confl ictului din Ucraina.
Numărul beneficiarilor
Peste 43.000 de cetățeni ucraineni au avut acces la această formă de sprijin, conform datelor prezentate public. În același timp, cetățenii români au continuat să plătească CASS, unii dintre ei chiar suplimentar, cu scopul de a beneficia de aceleași drepturi ca ucrainenii.
Tensiuni majore în Coaliție
Recent, s-au înregistrat tensiuni semnificative în cadrul coaliției, cu PNL Iași acuzând că primarii PSD sunt amenințați să boicoteze întâlnirea cu Ilie Bolojan, evidențiind disconfortul existent în rândul partidelor față de gestionarea crizei actuale.
„`